Pedepsirea copiilor atunci când lovesc este contraproductivă, pentru că îi face să fie și mai speriați și mai plini de resentimente, iar toate aceste sentimente vor ieși la suprafață sub forma unor noi acte de agresiune îndreptate ulterior împotriva fratelui. Copilul ne trimite un semnal clar că are nevoie disperată de ajutorul nostru. Singurul mod în care putem ajuta un copil să își depășească teama este să ne redobândim noi înșine calmul. Știu, pare o cerință imposibil de pus în practică. Nu există nimic mai greu de atât. Așa că stabiliți o mantră la care să puteți apela atunci când vă este apăsat butonul acesta, cum ar fi: „Nu e nimeni pe moarte. Aceasta nu este o urgență.” Antrenați-vă să ignorați pur și simplu simplu atacatorul, în timp ce vă îngrijiți de copilul lovit.

Dacă ați reușit să vă păstrați calmul, înseamnă că sunteți pregătiți să răspundeți la o întrebare de o mie de puncte.

Care este cea mai potrivită reacție pentru a preîntâmpina în viitor astfel de incidente?

Parentingul tradițional ar face apel la pedepse, o abordare care vizează modificarea comportamentului, în speranța că, în viitor, atunci când e pe punctul de a acționa agresiv, copilul își va aminti pedeapsa și se va abține. În cel mai bun caz,  aplicarea metodei timpului de liniștire ne va crea impresia că am făcut ceva pentru a rezolva problema.

Prin urmare acordarea unui tip de liniștire nu va preveni pe viitor agresiunile. Aceasta l-ar face să caute să se răzbune pe fratele mai mic pe care l-ar vedea drept sursa problemelor sale. Dacă va fi nevoit să se furișeze pentru a se răzbuna,  mai exact să aștepte să ieșiți din cameră pentru a lovi bebelușul, exact asta va face – ceea ce nu este chiar benefic pentru relația dintre frați.

Toate acestea nu înseamnă însă că le vom permite pur și simplu copiilor să bată măr o altă persoană. Nu, în schimb trebuie să venim în întâmpinarea cauzei pentru a putea pune capăt violenței, emoțiile copilului.

Vom începe prin a-l trece din zona de teamă într-una în care se simte în siguranță

Trecem în zona în care are pe cineva alături ca să-l ajute să și regleze acțiunile: „Ești foarte furios. Eu sunt chiar aici. O să vă ajut pe amândoi să fiți în siguranță.” Din contră, dacă țipăm, nu facem altceva decât să-i amplificăm teama. Acum, începe deja să se calmeze chiar dacă nu putem vedea încă acest lucru – pentru că știe că suntem acolo pentru a-l ajuta.

Pentru a vă ajuta copilul să își depășească furia, creați un mediu sigur

Rămâneți pe cât de blânzi puteți în timp ce-l priviți în ochi,  declanșându-i astfel tot soiul de emoții inconfortabile. Spuneți-i: ” Ai rănit-o și speriat-o pe sora ta. Cred că ești așa de supărat că ai lovit-o… E ceva ce te face să te simți prost. „

Vindecarea emoțională profundă intervine mereu în contextul unei relații, atunci când dragostea face frica să dispară. Cu siguranță, prima reacție va fi aceea de furie: își urăște sora, vă urăște pe voi, întotdeauna sunteți de partea surorii. Nu le luați personal. Este doar felul în care se apără față de durerea profundă.

Rămâneți cât puteți de înțelegători și empatizați: ” Îmi pare foarte rău, dragul meu… Cred că te doare atât de tare… Poți fi cât vrei de furios pe mine; o să te iubesc mereu,  indiferent cât ești de furios… Nu aș putea iubi pe nimeni mai mult decât te iubesc pe tine.

Pat supraetajat cu panou de cățărat ROBBIE

Dacă veți reuși să rămâneți calmi și empatici și să continuați să-i insuflați siguranță, va începe să plângă. Compasiunea pe care i-o arătați începe să-i vindece durerea.

După ce a plâns în brațele voastre, a ieșit, cel mai probabil și din starea de „luptă sau fugi”. Va fi capabil să se gândească la ceea ce a făcut. Dar nu grăbiți acest proces. Dați-i timp să-și redobândească echilibrul. Atunci când va accepta o mică invitație la joacă, veți ști că e gata să vorbească. Dacă veți reuși să nu îl învinovățiți și în schimb să fiți cât de blânzi puteți, va fi mai pregătit să își asume responsabilitatea pentru faptele sale, iar acest lucru îl va face să nu le mai repete. Aceasta este cheia autodisciplinei, dar ea nu funcționează atunci când este impusă din afară prin vinovățire și rușine.

În loc de: ” E rău s-o lovești”,  încercați ” Ai fost foarte furios. E normal să fii furios, dar în niciun caz nu trebuie să lovești pe cineva.

Îl poți răni!  Ce ai putea face în schimb data viitoare când o să fii furios? Ajutați copilul să se gândească la alte variante: să cheme un adult în ajutor atunci când fratele de un an nu îl lasă în pace, să plece, să dea din picioare în loc să lovească. Puneți-l să vă arate concret cum ar face în aceste situații pentru a-și crea aminti în legătură cu variantele respective, astfel încât să fie capabil să le invoce data viitoare,  înainte de a-și pierde controlul.

Copiii își doresc cu adevărat să aibă prilejul de a-și îndrepta greșelile

Însă acest lucru se întâplă doar atâta timp cât reușim să ne abținem să-i pedepsim și să-i facem să se simtă rușinați. „Sora ta a fost speriată și rănită. Crezi că poți face ceva să o ajuți să se simtă din nou în siguranță lângă tine? Vă ajutați copilul de trei ani să învețe că poate să remedieze o fisură și consolidați relația dintre copii. Fiecare dintre aceste efecte va diminua riscurile ulterioare de violență între ei.

Le oferim copiilor ajutorul de care au atâta nevoie în legătură cu emoțiile lor, ca să nu-și mai lovească niciodată frățiorul sau surioara. Eforturile sunt mult mai mari decât în cazul metodei timpului de liniștire. De fapt sunt sigură că e mai dificil decât să îmblânzești un leu. Dar funcționează foarte eficient pentru a crește un copil care vrea care să vrea el însuși să se poarte frumos și care să-și poată regla emoțiile, pentru a face acest lucru. Așa dispar bătăile și relațiile dintre frați devin mai bune.

Acest articol face parte din seria de articole despre frati, serie dedicata parintilor cu doi copii, asa cum este si cazul meu, si nu numai. Izvorul inspiratiei mele pentru a veni catre voi cu aceste articole valoroase despre frati este Laura Markham, celebrul psiholog american ce ofera parintilor sfaturi concrete si usor de aplicat despre ceea ce inseamna parentingul bland.

Sper sa va fie de mare folos toate aceste informatii, sa le recititi, cum si eu am nevoie sa o fac si sa puneti in practica tot ce este folositor pentru voi.

Cu drag,

Alina